Folk

Cultura folk se referă la stilul de viaţă al unei culturi. Din punct de vedere istoric, perpetuată prin tradiţie orală, aceasta oferă un sentiment de comunitate prin importanţa acordată valorilor vechi faţă de tot ceea ce este nou.

Filosofia culturii: Cultura populară este des asimilată cu un sentiment de apartenenţă. În cazul în care elemente ale unei culturi populare sunt copiate sau mutate, ele  se vor desfăşura în continuare cu puternice influenţe de la locul lor de origine.

În cultura folk americană sunt respectate obiceiuri în diverse zone aparţinând tradiţiilor indiene (powwows în nordul Americii) sau obiceiuri regionale (bucătăria Creole, muzica şi limbajul din Louisiana, de exemplu). Forma lor actuală nu este denaturată şi păstrează un specifil cultural. În contrast cu ele, blugii şi McDonald's au devenit icoane culturale la nivel internaţional.

Cultura populară a fost întotdeaună o sursă de insipraţie pentru cultura pop şi chiar pentru "cultura înaltă". Menuetul din societatea Curţii Europene era bazat pe dansul ţărănesc.

Mai recent, costumul arhetipal al cowboy-a fost reinventat într-o manieră glam de către dansatorii disco şi stripperi, iar cultura Amish a fost portretizată cu valoare comică în filme la Hollywood şi reality show-uri.

Stilul muzical: Apogeul folkului american este atins în anii 1960, când este îmbraţişat ca mod de expresie artistică al tinerilor hippie. Nume mari ale acestei perioade sunt Bob Dylan (poet, compozitor şi interpret născut în 1941), care deplânge în cântecele sale atrocităţile războiului (Masters Of War), indiferenţa în faţa problemelor sociale, a violenţei, a intoleranţei (Blowin' In The Wind), Joan Baez, Leonard Cohen ş.a. După 1965 apar încercări de fuziune între folk şi rock, fiind de amintit trupe ca Simon & Garfunkel sau formaţia americană The Byrds.

Ca stil vestimentar, look-ul folk este unul care inspiră la creativitate, în care stratificarea hainelor este un must iar accesoriile sunt inspirate din natură.

Femeile optează pentru rochiile maxi şi fluide cu printuri florale ori în culori tonice sau în nuanţe de pământ. Apelează la topurile cu broderii, cu paiete, printuri florale sau cu fluturi şi cu detalii croşetate.

Pantalonii evazaţi şi cămăşile lălâi sunt alte elemente cheie ale stilului. Se poarta bijuterii inspirate din natură, cum ar fi cele făcute din materiale naturale. Spre exemplu, sunt alegeri excelente coliere cu pene, brăţări din lemn sau cercei din scoici. Bijuteriile entice sau tribale merg de minune cu acest stil.

Atât femeile cât şi bărbaţii apelează cu încredere la ochelarii supradimensionaţi, la curelele late şi la pălăriile şic.

Încălţările potrivite stilului sunt cele cât mai confortabile, cu talpa joasă sau cu platformă, în tonuri neutre şi cu detalii în culori tonice. Cizmele de cowboy sau cele cu franjuri completează o ţinută folk.

Machiajul trebuie să fie cât mai minimal, foarte aproape de cel nude. Puţină mascara, un gloss nude şi putin blush pentru definirea obrajilor.

Istoric vorbind, muzica specifică acestei culturi desemna muzica pe care o cântau oamenii simpli din popor, urmând ca în secolele 20 şi 21 termenul să capete sens, putând fi folosit ca sinonim la muzica tradiţională.

Muzica folk descinde din folclorul american, avându-şi rădăcinile în anii 1930. Părinţii folk-ului sunt consideraţi cântăreţii protestatari din anii Marii Crize. Joe Hill, membru al sindicatului revoluţionar Industrial Workers of the World (IWW), cunoscut şi sub numele de Wobblies; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly (1885-1949); Cisco Huston (1918-1961).

Versurile cântecelor folk au valore poetică, aducând în discuţie problemele vieţii cotidiene, preocupându-se de individ în relaţie cu istoria şi nedreptăţile sociale.

Dezvoltare în România: Muzica folk a fost popularizată în ţară de realizatori radio precum Cornel Chiriac (prin emisiunea Metronom). Compoziţii folk-rock se fac simţite la sfârşitul anilor '60 pe primele apariţii discografice ale formaţiei Phoenix, prin cântece ca "Şi totuşi sunt ca voi", Canarul", "Vremuri" etc. Mai târziu, fenomenul va lua amploare prin Cenaclul Flacăra iniţiat de poetul Adrian Păunescu, unde se vor afirma nume mari precum Mircea Vintilă, Vasile Şeicaru, Florian Pittiş, Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Victor Socaciu etc.

Locuri de întâlnire: Primul portal de muzică folk apare în iunie 2008, sub numele de Forever Folk (www.foreverfolk.ro), cu scopul exprimat de a promova acest gen muzical. E-folk.blogspot.com este cel mai cunoscut blog dedicat muzicii şi culturii folk.

Cel mai longeviv festival de folk din România este "Om bun". Atât în Bucureşti cât şi în restul ţării se organizează diferite evenimente folk, cel mai cunoscut fiind "Folk you!", un alt festival desfăşurat pe litoralul Mării Negre. Un local cunoscut ca loc de întâlnire a membrilor acestei culturi este 100 Crossroads, din Bucureşti.